Community Debate on Economatul Locativ Project - may 2013
Preparing the meeting with the Local Authority at MODERN - february 2013
The Economatul Locativ Project's Sketch
Meeting IES (The Social Business Institute) in Rahova-Uranus, with Ancuța Vameșu
Pe scurt despre
Economatul Locativ
Economatul
Locativ este reprezentarea unui proiect prospectiv, designat de Sorin Istudor, Kalliopi
Dimou (skaarchitects) și Ana-Dora Matei, Alecsandru Vasiliu (ArhiPera), la
propunerea laBOMBAstudios, un ONG care crează și dezvoltă construcție
comunitară în zona Rahova-Uranus.
Urgentată
de viitoarele evacuări (din baza legii retrocedării proprietății), precum și de amenințarea distrugerii țesutului social al
zonei, comunitatea Rahova-Uranus, reprezentată prin laBOMBAstudios, adună un
grup de experți (7 februarie a.c.) politicieni,
juriști, arhitecți, sociologi, antropologi și artiști, să formuleze soluții
preliminare și să semneze împreună, ca parteneri, pentru o formulă de
incluziune socială pe termen lung, proiectul de locuire socială, Economatul
Locativ (Rahova-Uranus).
Proiectul
pledează, pentru un implant arhitectural, de reconversie a unui clădiri
deja existente în zonă, oferind locuințele sociale necesare pentru membrii
comunității Rahova-Uranus. Formalizând
activitățile economice deja existente (cantină,
cafeteria, croitorie, centru comunitar), proiectul acționează ca mecanism de
revitalizare și prin propunerea de rezidențe pentru artiști, antropoplogi și
sociologi. Aceștia
ar urma să lucreze mai departe în cadrul proiectului de construcție comunitară
și reconversie profesională pentru membrii comunității Rahova-Uranus, sub formă de cercetare activă, susținută ca practică
universitară.
Despre
comunitate
Comunitatea
Rahova-Uranus este o comunitate mixtă, roma-română, cuprinsă din peste 30 de
familii extinse, cu un total de 120 persoane. Comunitatea funcționează într-o
bună măsură ca un sat, cu reguli și sisteme informale de reglare a situațiilor de
viață (respect față de leader, responsabilizare față de membrii comunității, ,
etc). Este de remarcat că toți copiii din comunitate merg regulat la școală și
se luptă pentru rezultate cât mai bune. De asemenea, comunitatea a fost
constant implicată în proiecte culturale de 7 ani încoace. După evacuarea
Centrului Comunitar pentru Educație și Artă Activă laBOMBA Rahova-Uranus, unde aveau loc aceste activități, un leader al comunității
a amenajat din proprie inițiativă o cameră în propria casă unde să se poată continua activitățile centrului. Familiile desfășoară activități economice în comun, de
la întreprinderi familiale de tip cooperativă, sau lucrând la același angajator,
și el membru al comunității.
Din
punct de vedere al situației locative, întreaga comunitate se confruntă cu
pericolul evacuării, lucru cauzat de retrocedarea imobilelor în care locuiesc. Membrii
comunității sunt chiriași ai statului, care își plătesc chiria pe baza
veniturilor propri. Prin aplicarea legii retrocedării contractele de închiriere
încetează fără ca ei să primească alte oferte din partea statului. Schimbările
politice cu privire la proprietate au consecințe directe în viața acestei
comunități aruncându-i pe piața
imobiliară speculativă.
O
familie a fost deja evacuată, alta urmează să primească ordinul de evacuare în
următoarele zile, altele urmează să termine procesele cu proprietarii anul
acesta și să intre în procedura de evacuare, iar pentru un număr mic de familii
procesul s-ar putea să dureze mai mult de un an și abia apoi să fie posibilă
evacuarea lor. În comunitate există și persoane care locuiesc fără acte în case
(așa numita situație de locuire abuzivă). Aceste persoane, ca și cele cu acte
în regulă, sunt membre ale comunității de peste 15 ani și sunt văzute ca parte
a ei.
Țesutul
social al comunității, chiar și fără sprijinul autorităților, bazat doar pe
legăturile comunitare, reușește să creeze o rețea de protecție viabilă, la
nivel locativ, educativ și economic. Având
în vedere această situație specială, considerăm că spargerea comunității și
mutarea familiilor, precum și răspândirea lor, va avea efecte foarte negative: pierderea
resurselor economice de auto-susținere; relocarea
copiilor în alte instituții de învățămînt și întreruperea relațiilor inter-umane
formate de la naștere până în prezent, vor conduce la traume și probleme de adaptare,
conducând la abandon școlar și probleme ulterioare majore în integrarea
socială. Dincolo
de tot, în această comunitate copiii sunt integrați, aici fiind adulți care au
pe rând grijă de copii, îi aduc la cursuri de teatru, îi duc la fundațiile din
zonă unde să își facă teme etc. Unii membri ai
comunității sunt de etnie romă, etnie cu probleme de integrare socială, dar prin apartenența la o comunitatea
etnic-mixtă accesul la educație și integrare socială al acestor copii este mult
facilitat. Respingerea
lor de către noile comunități-gazdă în care se vor reloca, în lipsa unei
politici social-administrative coerente, poate genera conflicte, conducând la
destrămarea familiilor, prin determinarea unor comportamente anti-sociale.
Despre proiect
Având
în vedere specificul comunității, am realizat că cea mai bună soluție pentru
rezolvarea problemelor locative o reprezintă soluția integrată, în care
locuirea să vină împreună cu componenta economică și cea cultural-identitară.
Considerăm că aceast tip de soluție integrată, și nu construirea de blocuri
sociale care conduc la segregare transformând acest tip de cartier în adevărate
ghetouri pentru săraci, este singurul mod sustenabil de îmbunătățire al situației din comunitatea Rahova-Uranus, creînd
beneficii zonei și celorlalți locuitori ai zonei. Proiectul propus ca soluție
pentru comunitatea Rahova-Uranus e un
model de bună practică în cadrul politicilor sociale locale, putând deveni un
proiect-pilot care să poată fi replicat și în alte comunități cu
profil similar.
Proiectul
nostru crează spațiu pentru rezolvarea problemelor pe următoarele nivele:
1.
ECONOMIC - întreprindere de economie socială - care
poate lua forma unei cantine, coafor sau al unui atelier de croitorie (în
trecut în comunitate a funcționat un astfel de atelier în care lucrau mai multe
femei din zonă). Proiectul concret al întreprinderii sociale este elaborat prin dialogul cu comunitatea și cu specialiști în
economie socială, punând în valoare abilitățile și cunoștințele pe care membrii
comunității le au deja și necesitățile locale existente.
2.
LOCATIV – economatul locativ – construirea de locuințe permanente
pentru membrii comunității, a căror sustenabilitate este sprijinită de
întreprinderea socială și a unor spații de rezidență pentru antropologii,
sociologii, artiștii, și alți specialiști care vor oferi baza de expertiză
pentru crearea de programe de dezvolatere comunitară ulterioare.
3.
EDUCATIV-IDENTITAR – reluarea activităților centrului
(cultural) comunitar laBOMBA la parametri maximi de funționare pe care îi avea
înainte de evacuare sediului din Calea Rahovei 129, în 2011. În acest spațiu ar
urma să se desfășoare activități educaționale și culturale care se vor adresa
atât membrilor comunității, cât și publicului general, precum: specole de teatru comunitar, concerte, ateliere de
creație pentru copii (teatru, muzica, arte plastice etc.), expoziții, dezbateri
publice și cursuri de reconversie profesională, proiecții de filme, acces la
biblioteca și info-point al primăriei de sector. Prin
sprijinirea și punerea la dispoziție a spațiului pentru centrul comunitar
laBOMBA, se generează identitate comunitară și accesul la cultură a unei
comunități marginale.
Proiectul
prezentat Primariei Sectorului 5 (7februarie a.c.) presupunea ca
toate aceste funcțiuni să fie incluse într-o singură clădire, construită pe
locul, sau prin extinderea, așa- numitului
Economat de la Piața de flori, Geoge Coșbuc – generând titlul
proiectului, Economatul Locativ. Am atașat o schiță a ideii proiectului la
acest text. Între timp, economatului i-a fost destinată
o altă funcțiune, o destinație temporară pentru ADP ramasă fără sediu. În cazul
în care nu se va considera oportună realizarea Economatului Locativ în această
locație, împreună cu primăria sectorului 5, s-au
identificat următoarele posibilități de acțiune: găsirea unei alte construcții capabilă să preia
reconversia sau identificarea unui teren pe care ar urma să se realizeze o construcție nouă, ambele locații aflate în proprietatea primăriei. Construcția sau
reconversia ar urma să fie finanțate prin parteneriat public-privat accesând fonduri structurale europene în baza
unui parteneriat al laBOMBAstudios ong, ca reprezentant al comunitații cu
primăria de sector, laBOMBAstudios angajându-se deja în generarea echipei de specialiști
pentru cercetare, documentare și proiectare a proiectului, având susținere
logistică și de resurse oferită de Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, Universitatea de Sociologie
București și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale.
Principalele
beneficii identificate de noi, pe lânga cele de care s-ar bucura comunitatea,
sunt următoarele:
-
de imagine: trendul European și mondial este de găsi
politici și soluții anti-ghetoizare, care
să genereze incluziune socială, considerându-se
că segregarea pe criterii economice generează probleme grave în plan social
(creșterea infracționalității, excluderea unor membri ai societății de la viața
socială și reprezentare, utilizarea neeconomică a resurselor) a căror rezolvare
presupune cheltuirea unor fonduri mult mai mari decât prevenirea apariției
acestui tip de problemă. Instituțiile care vor participa activ la realizarea
proiectului vor deveni exemple de bună practică și modele pentru celălalte
autorități locale în menținearea unui țesut social sănătos la nivel European.
-
administrativ: un proiect-pilot care poate fi diseminat,
transformarea unor activități economice informale într-unele formale
-
social: crearea unui flux cultural care ar produce mixiune
socială în zonă prin accesarea spatiului comunitar Rahova-Uranus de catre oameni care nu ar frecventa
în mod normal zona și care ar conduce în timp la creșterea circulației capitalului.
Pentru
concretizarea proiectului, este nevoie de timp. Prin urmare, pâna la
finalizarea acestuia, ar trebui ca membrii comunității să aibă asigurate
locuințe temporare. În urma discuțiilor cu aceștia și ținând cont de dorința
lor de a rămâne împreună în zonă, am propus utilizarea unor case modulare de
tip baracă/container sau a unor rulote, care să fie
amplasate pe un teren din zonă și în care să fie mutați membrii comunității,
atunci când sunt evacuați din locuințele în care trăiesc în prezent. Aceste
case modulare ar putea fi ulterior folosite pentru adăpostirea temporară a
altor persoane aflate în situație de evacuare forțată.
Meeting the Local Authority under Dialogue Table Concept at MODERN - february 2013
