Economatul Locativ

Economatul Locativ is the representation of a prospective project brief designed by Sorin Istudor and Kalliopi Dimou (skaarchitects) and Ana-Dora matei and Alecsandru Vasiliu (ArhiPera), brought about by LaBomba Studios, an NGO developing creative community building in the Rahova-Uranus area. Urged by the upcoming evictions (compelled by the restitution of confiscated properties) and, therefore, the threat of dismantling the community, LaBomba Studios gathered a group of experts: politicians, architects, sociologists and anthropologists, artists, to formulate preliminary solutions and to sign on, as partners, this long term inclusive design. The project brief advocates for an architectural implant. While offering the necessary social houses in the area and formalises the already existing economic activities (catering and cafeteria, tailoring, tending the neighbourhood children), it acts as a revitalising mechanism by proposing residences also for artists and social sciences professionals. Moreover, it becomes a “green” landmark, where, alongside social sustainability, sustainable building materials and use of renewable energy, it puts forward contemporary urban movements.

Community Debate on Economatul Locativ Project - may 2013

Preparing the meeting with the Local Authority at MODERN - february 2013

The Economatul Locativ Project's Sketch

Meeting IES (The Social Business Institute) in Rahova-Uranus, with Ancuța Vameșu

Pe scurt despre Economatul Locativ

Economatul Locativ este reprezentarea unui proiect prospectiv, designat de Sorin Istudor, Kalliopi Dimou (skaarchitects) și Ana-Dora Matei, Alecsandru Vasiliu (ArhiPera), la propunerea laBOMBAstudios, un ONG care crează și dezvoltă construcție comunitară în zona Rahova-Uranus.

Urgentată de viitoarele evacuări (din baza legii retrocedării proprietății), precum și de amenințarea distrugerii țesutului social al zonei, comunitatea Rahova-Uranus, reprezentată prin laBOMBAstudios, adună un grup de experți (7 februarie a.c.) politicieni, juriști, arhitecți, sociologi, antropologi și artiști, să formuleze soluții preliminare și să semneze împreună, ca parteneri, pentru o formulă de incluziune socială pe termen lung, proiectul de locuire socială, Economatul Locativ (Rahova-Uranus).

Proiectul pledează, pentru un implant arhitectural, de reconversie a unui clădiri deja existente în zonă, oferind locuințele sociale necesare pentru membrii comunității Rahova-Uranus. Formalizând activitățile economice deja existente (cantină, cafeteria, croitorie, centru comunitar), proiectul acționează ca mecanism de revitalizare și prin propunerea de rezidențe pentru artiști, antropoplogi și sociologi.  Aceștia ar urma să lucreze mai departe în cadrul proiectului de construcție comunitară și reconversie profesională pentru membrii comunității Rahova-Uranus, sub formă de cercetare activă, susținută ca practică universitară.

Despre comunitate

Comunitatea Rahova-Uranus este o comunitate mixtă, roma-română, cuprinsă din peste 30 de familii extinse, cu un total de 120 persoane. Comunitatea funcționează într-o bună măsură ca un sat, cu reguli și sisteme informale de reglare a situațiilor de viață (respect față de leader, responsabilizare față de membrii comunității, , etc). Este de remarcat că toți copiii din comunitate merg regulat la școală și se luptă pentru rezultate cât mai bune. De asemenea, comunitatea a fost constant implicată în proiecte culturale de 7 ani încoace. După evacuarea Centrului Comunitar pentru Educație și Artă Activă laBOMBA Rahova-Uranus, unde aveau loc aceste activități, un leader al comunității a amenajat din proprie inițiativă o cameră în propria casă unde să se poată continua activitățile centrului. Familiile desfășoară activități economice în comun, de la întreprinderi familiale de tip cooperativă, sau lucrând la același angajator, și el membru al comunității. 

Din punct de vedere al situației locative, întreaga comunitate se confruntă cu pericolul evacuării, lucru cauzat de retrocedarea imobilelor în care locuiesc. Membrii comunității sunt chiriași ai statului, care își plătesc chiria pe baza veniturilor propri. Prin aplicarea legii retrocedării contractele de închiriere încetează fără ca ei să primească alte oferte din partea statului. Schimbările politice cu privire la proprietate au consecințe directe în viața acestei comunități aruncându-i pe piața imobiliară speculativă.

O familie a fost deja evacuată, alta urmează să primească ordinul de evacuare în următoarele zile, altele urmează să termine procesele cu proprietarii anul acesta și să intre în procedura de evacuare, iar pentru un număr mic de familii procesul s-ar putea să dureze mai mult de un an și abia apoi să fie posibilă evacuarea lor. În comunitate există și persoane care locuiesc fără acte în case (așa numita situație de locuire abuzivă). Aceste persoane, ca și cele cu acte în regulă, sunt membre ale comunității de peste 15 ani și sunt văzute ca parte a ei.

Țesutul social al comunității, chiar și fără sprijinul autorităților, bazat doar pe legăturile comunitare, reușește să creeze o rețea de protecție viabilă, la nivel locativ, educativ și economic.  Având în vedere această situație specială, considerăm că spargerea comunității și mutarea familiilor, precum și răspândirea lor, va avea efecte foarte negative: pierderea resurselor economice de auto-susținere; relocarea copiilor în alte instituții de învățămînt și întreruperea relațiilor inter-umane formate de la naștere până în prezent, vor conduce la traume și probleme de adaptare, conducând la abandon școlar și probleme ulterioare majore în integrarea socială. Dincolo de tot, în această comunitate copiii sunt integrați, aici fiind adulți care au pe rând grijă de copii, îi aduc la cursuri de teatru, îi duc la fundațiile din zonă unde să își facă teme etc. Unii membri ai comunității sunt de etnie romă, etnie cu probleme de integrare socială, dar prin apartenența la o comunitatea etnic-mixtă accesul la educație și integrare socială al acestor copii este mult facilitat. Respingerea lor de către noile comunități-gazdă în care se vor reloca, în lipsa unei politici social-administrative coerente, poate genera conflicte, conducând la destrămarea familiilor, prin determinarea unor comportamente anti-sociale.

Despre proiect

Având în vedere specificul comunității, am realizat că cea mai bună soluție pentru rezolvarea problemelor locative o reprezintă soluția integrată, în care locuirea să vină împreună cu componenta economică și cea cultural-identitară. Considerăm că aceast tip de soluție integrată, și nu construirea de blocuri sociale care conduc la segregare transformând acest tip de cartier în adevărate ghetouri pentru săraci, este singurul mod sustenabil de îmbunătățire al situației din comunitatea Rahova-Uranus, creînd beneficii zonei și celorlalți locuitori ai zonei. Proiectul propus ca soluție pentru comunitatea Rahova-Uranus e un model de bună practică în cadrul politicilor sociale locale, putând deveni un proiect-pilot care să poată fi replicat și în alte comunități cu profil similar.

Proiectul nostru crează spațiu pentru rezolvarea problemelor pe următoarele nivele:

1. ECONOMIC - întreprindere de economie socială - care poate lua forma unei cantine, coafor sau al unui atelier de croitorie (în trecut în comunitate a funcționat un astfel de atelier în care lucrau mai multe femei din zonă). Proiectul concret al întreprinderii sociale este elaborat prin dialogul cu comunitatea și cu specialiști în economie socială, punând în valoare abilitățile și cunoștințele pe care membrii comunității le au deja și necesitățile locale existente.

2. LOCATIV – economatul locativ – construirea de locuințe permanente pentru membrii comunității, a căror sustenabilitate este sprijinită de întreprinderea socială și a unor spații de rezidență pentru antropologii, sociologii, artiștii, și alți specialiști care vor oferi baza de expertiză pentru crearea de programe de dezvolatere comunitară ulterioare.

3. EDUCATIV-IDENTITAR – reluarea activităților centrului (cultural) comunitar laBOMBA la parametri maximi de funționare pe care îi avea înainte de evacuare sediului din Calea Rahovei 129, în 2011. În acest spațiu ar urma să se desfășoare activități educaționale și culturale care se vor adresa atât membrilor comunității, cât și publicului general, precum: specole de teatru comunitar, concerte, ateliere de creație pentru copii (teatru, muzica, arte plastice etc.), expoziții, dezbateri publice și cursuri de reconversie profesională, proiecții de filme, acces la biblioteca și info-point al primăriei de sector. Prin sprijinirea și punerea la dispoziție a spațiului pentru centrul comunitar laBOMBA, se generează identitate comunitară și accesul la cultură a unei comunități marginale.

Proiectul prezentat Primariei Sectorului 5 (7februarie a.c.) presupunea ca toate aceste funcțiuni să fie incluse într-o singură clădire, construită pe locul, sau prin extinderea, așa- numitului Economat de la Piața de flori, Geoge Coșbuc – generând titlul proiectului, Economatul Locativ. Am atașat o schiță a ideii proiectului la acest text. Între timp, economatului i-a fost destinată o altă funcțiune, o destinație temporară pentru ADP ramasă fără sediu. În cazul în care nu se va considera oportună realizarea Economatului Locativ în această locație, împreună cu primăria sectorului 5, s-au identificat următoarele posibilități de acțiune: găsirea unei alte construcții capabilă să preia reconversia sau identificarea unui teren pe care ar urma să se realizeze o construcție nouă, ambele locații aflate în proprietatea primăriei. Construcția sau reconversia ar urma să fie finanțate prin parteneriat public-privat accesând fonduri structurale europene în baza unui parteneriat al laBOMBAstudios ong, ca reprezentant al comunitații cu primăria de sector, laBOMBAstudios angajându-se deja în generarea echipei de specialiști pentru cercetare, documentare și proiectare a proiectului, având susținere logistică și de resurse oferită de Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, Universitatea de Sociologie București și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale.

Principalele beneficii identificate de noi, pe lânga cele de care s-ar bucura comunitatea, sunt următoarele:

-       de imagine: trendul European și mondial este de găsi politici și soluții anti-ghetoizare, care să genereze incluziune socială, considerându-se că segregarea pe criterii economice generează probleme grave în plan social (creșterea infracționalității, excluderea unor membri ai societății de la viața socială și reprezentare, utilizarea neeconomică a resurselor) a căror rezolvare presupune cheltuirea unor fonduri mult mai mari decât prevenirea apariției acestui tip de problemă. Instituțiile care vor participa activ la realizarea proiectului vor deveni exemple de bună practică și modele pentru celălalte autorități locale în menținearea unui țesut social sănătos la nivel European.

-       administrativ: un proiect-pilot care poate fi diseminat, transformarea unor activități economice informale într-unele formale

-       social: crearea unui flux cultural care ar produce mixiune socială în zonă prin accesarea spatiului comunitar Rahova-Uranus de catre oameni care nu ar frecventa în mod normal zona și care ar conduce în timp la creșterea circulației capitalului.

Pentru concretizarea proiectului, este nevoie de timp. Prin urmare, pâna la finalizarea acestuia, ar trebui ca membrii comunității să aibă asigurate locuințe temporare. În urma discuțiilor cu aceștia și ținând cont de dorința lor de a rămâne împreună în zonă, am propus utilizarea unor case modulare de tip baracă/container sau a unor rulote, care să fie amplasate pe un teren din zonă și în care să fie mutați membrii comunității, atunci când sunt evacuați din locuințele în care trăiesc în prezent. Aceste case modulare ar putea fi ulterior folosite pentru adăpostirea temporară a altor persoane aflate în situație de evacuare forțată.

Meeting the Local Authority under Dialogue Table Concept at MODERN - february 2013